profil radiofonic la Radioromatthy(realizator Claudia Minela)
Mirela Lungu
Portret radiofonic - vineri, 15 iunie 2012, ora 20:00, Radio Romatthy şi Claudia Minela vă invită la emisiunea ,,etc.’’, o emisiune de poezie şi muzică. Invitat special - poeta Mirela Lungu şi ,,biografia coapselor’’, un volum de poezii nonconformist. Detalii http://radioromatthy.blogspot.ro/ & http://poezia-codulspiritului.blogspot.ro/ .
Aici veţi găsi câteva poezii despre care ne propunem să discutăm. Puteţi participa şi voi.
Vă aşteptăm! Audiţie plăcută!
id skype / *** romatthyradio
http://94.176.96.14:1562/listen.pls
adaugati in lista dvs si id radio romatthyradio@yahoo.com
Mirela Lungu este absolvent al Colegiului Naţional ,,Sf. Sava’’, Bucureşti, profil filologie- istorie. A terminat Facultatea de Filosofie – Universitatea Bucureşti, profesie - marketing – publicitate.
Publică în reviste literare şi antologii: ,,Singur’’, Antologia -’’Singur’’ ‚’’Litere’’ ‚’’Luceafarul’’ ‚’’Subcultura’’ ‚’’Tiuk’’ ‚’’Timpul’’ ‚’’Argeş’’ ‚’’Familia’’ ‚’’Caietele Oradiei’’...
Mirela Lungu scrie poezie pentru toate gusturile - de la sonete, cu o muzicalitate deosebită şi tematică diversă, până la versul liber, lipsit de sensibilitate metaforică, nonconformist, de actualitate, un discurs liric, fără prejudecăţi, îndrăzneţ. Erotismul emanat de poezia Mirelei Lungu şochează lectorul nefamiliarizat cu lirica actuală. Pentru un cititor care agrează poezia muzicală, imaginară, limbajul artistic , figurile de stil, poezia măştii lirice ,,aşa-da’’, versurile din ,,biografia coapselor’’ sunt non grata. Consider că poezia trebuie să reflecte şi realitatea, să redea cu acurateţe caracteristicile societatii în care trăim, preferinţele individului, chiar dacă acestea sunt mai puţin ortodoxe. Poezia nu înseamnă doar feerie, elegie, tropi, gânduri fabricate pentru a plăcea lectorului, ci şi suflul, pulsul realitaţii, o realitate care, din păcate, prostituează poezia prin limbaj argotic şi vulgaritate, prin francheţea gândului, toate acestea reflectând radiografia arogantă, veritabilă a secolului în care trăim, a individului interesat doar de fuga după bani. De fapt ceea ce şochează este curajul de a se exprima fără reţinere. Cine spune că nu a folosit limbajul licenţios, nu spune adevărul. Că el este nepotrivit noţiunii de poezie, este clar, dar, aşa cum susţin poezia, indiferent de haina pe care o îmbracă, aşa cred, cu toată fiinţa , că poezia nu are limite şi nici graniţe. Va rezista acea poezie pe care lectorul alege să o citească, cea care îl reprezintă ca nivel intelectual, ca educaţie, ca mediu în care trăieşte. Personal nu agreez limbajul trivial în poezie, a nu se confunda cu limbajul argotic, care nu face altceva decât să stea faţă în faţă cu societatea actuală, chiar dacă nu acceptăm, dacă ne place sau nu, ea există în fiecare dintre noi, într-o doză mai mult sau mai puţin neprotocolară.
Cineva mă întreba cum definesc poezia modernă. În acel moment n-am ştiut să dau explicaţie. După un studiu amănunţit al volumelor de poezii recenzate de mine, am făcut radiografia lirismului modern, sintetizând, din punctul meu de vedere, ce reprezintă versul ultimului deceniu. Modernismul se defineşte ca fiind o prelungire a tendinţelor anterioare (vers alb, autobiografie, anticalofilism, discurs liric, monolog, limbaj colocvial, tendinţă narativă, prozo-poem, etc.) adăugând foarte des folositele neologisme şi expresii idiomatice de actualitate, preluate în forma originală, americanisme argotice, jargoane lirice, limbajul computero-liric , precum şi cel publicitar tv., folosit pentru a ironiza anumite reacţii sociale, grobianismul( ,, &, laptop, mess, mall, sms, bonuri de masă, ecografia 3d, Bamboo, silicoane, trading, 2 în 1, euro, humanitas, clubbing, trandy, 4ever, facebook, internet, site, blog, lifting, reclame, joint, iarbă, google, full-option, bungee- jumping, etc.)
Poezia Mirelei Lungu sfidează pudibonderismul conservator, descoperind faţa mai putin ortodoxă a unui limbaj liric , greu de acceptat de către cei care au rămas fideli formei fixe. ,,Biografia Coapselor’’ aduce în prim-plan pasiunea, iubirea, dragostea, dincolo de prejudecăţi, dincolo de pudismul alterat, ipocrit, al celor care resping limbajul neaoş, al romanticilor nostalgici. Mă alătur lor, într-o oarecare măsură, ştiut fiind faptul că nu pot accepta prostituţia în poezie. Cuvintele nonliterare, cu referire la sex, par vulgare aproape în orice context.
Să trecem la poezia secolului XXII, acea poezie care spune lucrurilor pe nume. Mirela Lungu face parte din pleiada autorilor care încearcă să pătrundă în universul dragostei fără reţineri. Astfel poezia ,,îngeri sub acoperire’’ devoalează intimitatea ,,real life’’ a dorinţelor pătimaşe născute în fiecare dintre noi, dorinţe consumate fulger de momentele apropierii trupeşti a cuplului îndrăgostit. În ciuda acestui secol al vitezei, Mirela Lungu, încă mai visează la o iubire sinceră, un zbor intergalactic ,,deasupra universului’’, în locul în care ,,se prăbuşesc constelaţii just like that’’, o iubire puternică, sensibilă , care vibrează, aducându-i soarele la apus ,,în poală all night long’’, o noapte întreagă sau topind cuvintele,, de parcă dumnezeu nici nu le-ar fi inventat vreodată’’. După o noapte întregă de iubire, cuplul revine la realitate, chiar dacă se transformă în îngeri sub acoperire care ,,cutreieră neîncetat’’ oraşul murdar şi plin de tineri poeţi şi neliniştiţi- ,, this dirty town of young & restless poets’’, încheie autoarea periplul feeric. Poezie cu poezie se derulează pe parcursul întregului film al realităţii, începînd cu ,,dragostea e un câine venit din iad’’ unde viaţa trece pe lângă noi, aducând cu ea bătrâneţea, mometul în care nu mai putem iubi ‚’’dimineaţa cafeaua ne curge pe degete ni se innoadă sub limbă cuvintele ...ne ascundem prin tomberoane durerea de a fi încă o dată stăpânii acestei lumi de fantome îndrăgostite de oameni’’, continuând cu ,,Feliz Navidad’’ (room-service), un regal de faţadă a sărbătorilor de iarnă, unde realitatea nu permite basmului să pătrundă în sufletul dornic de frumos şi vis, o prăbuşire a valorilor naţionale, spirituale, murdărindu-le cu locuri unde totul se întâmplă în ,,camere de hotel elegant decorate comanzi whisky cu gheaşă înainte & vodcă cu lămâie după’’, finalizând cu dorinţe, emoţii, mesaje îndrăzneţe despre cum trebuie să iubeşti gustând din sărutul,,allegro’’, până când îţi explodează creierii, să împingi ,,andante’’ şi să ţi-o tragi ,,prestissimo’’. (the very first time(baladă).
Lirismul Mirelei Lungu reprezintă oglinda lumii în care trăim, o lume a ,,bărbaţilor căzuţi în patima femeilor-vodcă ce urcă-n sângele lor dependent de adrenalină şi pică paiele din ochii celorlalţi’’, o lume în care moartea este percepută ca o ,,curvă cu picioarele lungi şi fusta scurtă’’, o lume în care toţi ,,plătim pentru orice serviciu dumnezeule preţul corect’’(imaginea din oglindă).
Singură acasă (de Crăciun)
singură acasă de crăciun mă hrănesc cu bloguri şi cozonac m-am plictisit de colindat amintirile altora şi de scris memoriile pe o coală mai albă decât omătul ce ni se adună pe creştet copii fiind iubitule spune-mi de ce tu pleci întodeauna înainte să se termine poemul cel puţin cu un rând sau două mai sus decât bikini din raft nu-i voi mai purta niciodată sunt de unică folosinţă şi au expirat odată cu dragostea noastră atât de roz cu dantele vintage ştiu voi rămâne iubita ta şi peste douăzeci de ani când vei fi deja impotent sau poate cine ştie acelaşi dandy frustrat cu atenţia veşnic răvăşită printre dantele moi de satin un adevărat moş craciun de pus în vârful bradului şi aruncat apoi la gunoi.
îngeri sub acoperire
uneori îmi imaginez că un înger veghează asupra gândurilor mele perverse are grijă să mi le întrerupă şi să le împiedice transformarea in real life dorinţe pătimaşe aruncă în aer cupluri mature cu obiceiuri infantile noi2 ne întâlnim la un drum de seară în ceaşca bleumarin de cafea să facem dragoste cu toată sinceritatea de care suntem capabili sub plăpumi de nea cuvintele se topesc de parcă dumnezeu nici nu le-ar fi inventat vreodată doar un porumbel alb mai zboară deasupra universului intergalactic se prăbuşesc constelaţii just like that soarele îmi apune în poală all night long ne spunem adio & devenim îngeri sub acoperire cutreierând neîncetat this dirty town of young & restless poets
\"Dragostea e un câine venit din iad\"
Joint me
eliberarea are întodeauna un preţ mult mai mare decât azilul sentimentelor noastre suntem prea bătrâni să iubim dimineaţa cafeaua ne curge pe deşte ni se înnoadă sub limbă cuvintele bolborosim o minciună de-aseară când spuneam te iubesc unui câine la marginea drumului ne-a muşcat ah ne-a muşcat de mâna pe care i-am întins-o zâmbind el lătra a moarte şi frică ne ascundeam prin tomberoane durerea de-a fi încă o dată stăpânii acestei lumi de fantome îndrăgostite de oameni ele nu ştiu da nu ştiu ce gust are carnea prăjită sau untul de arahide ce-l cumperi de la buticul din colţ la chenzină nici ţigările de foi sau rahatul din cozonacul de paşti cu siguranţă vampirii apreciază un joint.
Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte
Déjà-vu
ne-am fi iubit 100 ani cu stimulator cardiac şi fertilizare in vitro am fi avut copii robotizaţi ce ne-ar fi îngrijit ca pe nişte relicve am fi zâmbit prin tubul de oxigen eternului maine soarele ar fi devenit o pată pe obrazul nostru ne-am fi prins mâinile ca nişte paralitici şi ne-am fi prăbuşit aşteptările unul în braţele celuilalt am fi plâns uitându-ne la "tânăr şi neliniştit" apoi am fi încercat să facem dragoste în vârful picioarelor să nu ne audă vecinii de la etajul 99 şi să zică doamne aştia sunt chiar obsedaţi de specii dar cel mai important ar fi fost să ascultăm sonate pe cd toată noaptea în stare de somn veghe sau ebrietate şi să ne publicăm biografia peste 100 ani la humanitas când euro va fi singura monedă de schimb pentru prostituate şi viagra cea mai ieftină aspirină din est
profil radiofonic / Mirela Lungu
MIRELA LUNGU
o maestră a rondelului și sonetului de expresie modernă
Selectie facuta de catre Sorin Olariu
De te-aş sluji precum o sclavă-n pat
De te-aş sluji precum o sclavă-n pat
Şi te-aş slăvi-n cetăţi precum un rege,
Nu vei putea, stăpâne, înţelege
Că eşti vândut. Chiar eu te-am cumpărat!
Nu vreau minciuni, nici glorie, nici fast,
Cuvântul dat mi-e singura avere.
Să mă despart de adevăr nu-mi cere
Şi-n cuib străin ispita s-o adast.
Cu ochii blânzi vei oglindi uimirea
De-a contempla, sub gene lungi, o Evă,
Muşcând din măr şi îmbătat de sevă,
Tu vei gusta din plin dezamăgirea
Unui Adam. Fugit din paradis,
C-un pumn de-arginţi vei măsura un vis!
hai, linge-mi rănile şi ce mai e de lins!
(numai iubirea)
Hai, linge-mi rănile şi ce mai e de lins!
Pe umeri port iubirile marcate,
Mi-e trupul plin de silnice păcate
Şi-n părul meu cu stele verzi a nins…
Tu porţi la gât uimirile-n cravate,
Muşcând din mărul lui Adam – convins
Că eşti, monsieur, cel mai de treabă ins
Pe drumul spre infern unde-s pavate
Doar bunele intenţii. N-am pretins
Să-mi consemnezi, Dieu, certificate
Sau garanţii că vei respinge toate
Flou-Evele. Şi dacă te-au învins
E pentru că… numai iubirea poate
Să fure cardul visagold din jeans!
sunt un miraj
Sunt un miraj, încerci să mă pătrunzi
Cu verbe ascuţite şi feroce,
Dar în fantasme falice te-afunzi.
Ca un copil zbanghiu şi-n plus, precoce,
Ai vrea să scrii pe sânii mei rotunzi
Poveşti neîntâmplate. Eşti veloce,
Sunt un miraj, încerci să mă patrunzi
Cu verbe ascuţite şi feroce.
Tu porţi cătuşe, iar la glezne pfunzi,
Şi-n pantaloni te-nţeapă un mişcoce!
Cât ţi-ar placea pe glezna mea s-o tunzi,
(Îmi tot şopteşte la urechi o voce…)
Sunt un miraj, de vrei să îl patrunzi,
Citeşte-ntâi “Estetika” lu’ Croce!
sursă ,,Curentul'', săptămânal independent de ştiri, analize şi opinii
Portret radiofonic - vineri, 15 iunie 2012, ora 20:00, Radio Romatthy şi Claudia Minela vă invită la emisiunea ,,etc.’’, o emisiune de poezie şi muzică. Invitat special - poeta Mirela Lungu şi ,,biografia coapselor’’, un volum de poezii nonconformist. Detalii http://radioromatthy.blogspot.ro/ & http://poezia-codulspiritului.blogspot.ro/ .
Aici veţi găsi câteva poezii despre care ne propunem să discutăm. Puteţi participa şi voi.
Vă aşteptăm! Audiţie plăcută!
id skype / *** romatthyradio
http://94.176.96.14:1562/listen.pls
adaugati in lista dvs si id radio romatthyradio@yahoo.com
Mirela Lungu este absolvent al Colegiului Naţional ,,Sf. Sava’’, Bucureşti, profil filologie- istorie. A terminat Facultatea de Filosofie – Universitatea Bucureşti, profesie - marketing – publicitate.
Publică în reviste literare şi antologii: ,,Singur’’, Antologia -’’Singur’’ ‚’’Litere’’ ‚’’Luceafarul’’ ‚’’Subcultura’’ ‚’’Tiuk’’ ‚’’Timpul’’ ‚’’Argeş’’ ‚’’Familia’’ ‚’’Caietele Oradiei’’...
Mirela Lungu scrie poezie pentru toate gusturile - de la sonete, cu o muzicalitate deosebită şi tematică diversă, până la versul liber, lipsit de sensibilitate metaforică, nonconformist, de actualitate, un discurs liric, fără prejudecăţi, îndrăzneţ. Erotismul emanat de poezia Mirelei Lungu şochează lectorul nefamiliarizat cu lirica actuală. Pentru un cititor care agrează poezia muzicală, imaginară, limbajul artistic , figurile de stil, poezia măştii lirice ,,aşa-da’’, versurile din ,,biografia coapselor’’ sunt non grata. Consider că poezia trebuie să reflecte şi realitatea, să redea cu acurateţe caracteristicile societatii în care trăim, preferinţele individului, chiar dacă acestea sunt mai puţin ortodoxe. Poezia nu înseamnă doar feerie, elegie, tropi, gânduri fabricate pentru a plăcea lectorului, ci şi suflul, pulsul realitaţii, o realitate care, din păcate, prostituează poezia prin limbaj argotic şi vulgaritate, prin francheţea gândului, toate acestea reflectând radiografia arogantă, veritabilă a secolului în care trăim, a individului interesat doar de fuga după bani. De fapt ceea ce şochează este curajul de a se exprima fără reţinere. Cine spune că nu a folosit limbajul licenţios, nu spune adevărul. Că el este nepotrivit noţiunii de poezie, este clar, dar, aşa cum susţin poezia, indiferent de haina pe care o îmbracă, aşa cred, cu toată fiinţa , că poezia nu are limite şi nici graniţe. Va rezista acea poezie pe care lectorul alege să o citească, cea care îl reprezintă ca nivel intelectual, ca educaţie, ca mediu în care trăieşte. Personal nu agreez limbajul trivial în poezie, a nu se confunda cu limbajul argotic, care nu face altceva decât să stea faţă în faţă cu societatea actuală, chiar dacă nu acceptăm, dacă ne place sau nu, ea există în fiecare dintre noi, într-o doză mai mult sau mai puţin neprotocolară.
Cineva mă întreba cum definesc poezia modernă. În acel moment n-am ştiut să dau explicaţie. După un studiu amănunţit al volumelor de poezii recenzate de mine, am făcut radiografia lirismului modern, sintetizând, din punctul meu de vedere, ce reprezintă versul ultimului deceniu. Modernismul se defineşte ca fiind o prelungire a tendinţelor anterioare (vers alb, autobiografie, anticalofilism, discurs liric, monolog, limbaj colocvial, tendinţă narativă, prozo-poem, etc.) adăugând foarte des folositele neologisme şi expresii idiomatice de actualitate, preluate în forma originală, americanisme argotice, jargoane lirice, limbajul computero-liric , precum şi cel publicitar tv., folosit pentru a ironiza anumite reacţii sociale, grobianismul( ,, &, laptop, mess, mall, sms, bonuri de masă, ecografia 3d, Bamboo, silicoane, trading, 2 în 1, euro, humanitas, clubbing, trandy, 4ever, facebook, internet, site, blog, lifting, reclame, joint, iarbă, google, full-option, bungee- jumping, etc.)
Poezia Mirelei Lungu sfidează pudibonderismul conservator, descoperind faţa mai putin ortodoxă a unui limbaj liric , greu de acceptat de către cei care au rămas fideli formei fixe. ,,Biografia Coapselor’’ aduce în prim-plan pasiunea, iubirea, dragostea, dincolo de prejudecăţi, dincolo de pudismul alterat, ipocrit, al celor care resping limbajul neaoş, al romanticilor nostalgici. Mă alătur lor, într-o oarecare măsură, ştiut fiind faptul că nu pot accepta prostituţia în poezie. Cuvintele nonliterare, cu referire la sex, par vulgare aproape în orice context.
Să trecem la poezia secolului XXII, acea poezie care spune lucrurilor pe nume. Mirela Lungu face parte din pleiada autorilor care încearcă să pătrundă în universul dragostei fără reţineri. Astfel poezia ,,îngeri sub acoperire’’ devoalează intimitatea ,,real life’’ a dorinţelor pătimaşe născute în fiecare dintre noi, dorinţe consumate fulger de momentele apropierii trupeşti a cuplului îndrăgostit. În ciuda acestui secol al vitezei, Mirela Lungu, încă mai visează la o iubire sinceră, un zbor intergalactic ,,deasupra universului’’, în locul în care ,,se prăbuşesc constelaţii just like that’’, o iubire puternică, sensibilă , care vibrează, aducându-i soarele la apus ,,în poală all night long’’, o noapte întreagă sau topind cuvintele,, de parcă dumnezeu nici nu le-ar fi inventat vreodată’’. După o noapte întregă de iubire, cuplul revine la realitate, chiar dacă se transformă în îngeri sub acoperire care ,,cutreieră neîncetat’’ oraşul murdar şi plin de tineri poeţi şi neliniştiţi- ,, this dirty town of young & restless poets’’, încheie autoarea periplul feeric. Poezie cu poezie se derulează pe parcursul întregului film al realităţii, începînd cu ,,dragostea e un câine venit din iad’’ unde viaţa trece pe lângă noi, aducând cu ea bătrâneţea, mometul în care nu mai putem iubi ‚’’dimineaţa cafeaua ne curge pe degete ni se innoadă sub limbă cuvintele ...ne ascundem prin tomberoane durerea de a fi încă o dată stăpânii acestei lumi de fantome îndrăgostite de oameni’’, continuând cu ,,Feliz Navidad’’ (room-service), un regal de faţadă a sărbătorilor de iarnă, unde realitatea nu permite basmului să pătrundă în sufletul dornic de frumos şi vis, o prăbuşire a valorilor naţionale, spirituale, murdărindu-le cu locuri unde totul se întâmplă în ,,camere de hotel elegant decorate comanzi whisky cu gheaşă înainte & vodcă cu lămâie după’’, finalizând cu dorinţe, emoţii, mesaje îndrăzneţe despre cum trebuie să iubeşti gustând din sărutul,,allegro’’, până când îţi explodează creierii, să împingi ,,andante’’ şi să ţi-o tragi ,,prestissimo’’. (the very first time(baladă).
Lirismul Mirelei Lungu reprezintă oglinda lumii în care trăim, o lume a ,,bărbaţilor căzuţi în patima femeilor-vodcă ce urcă-n sângele lor dependent de adrenalină şi pică paiele din ochii celorlalţi’’, o lume în care moartea este percepută ca o ,,curvă cu picioarele lungi şi fusta scurtă’’, o lume în care toţi ,,plătim pentru orice serviciu dumnezeule preţul corect’’(imaginea din oglindă).
Singură acasă (de Crăciun)
singură acasă de crăciun mă hrănesc cu bloguri şi cozonac m-am plictisit de colindat amintirile altora şi de scris memoriile pe o coală mai albă decât omătul ce ni se adună pe creştet copii fiind iubitule spune-mi de ce tu pleci întodeauna înainte să se termine poemul cel puţin cu un rând sau două mai sus decât bikini din raft nu-i voi mai purta niciodată sunt de unică folosinţă şi au expirat odată cu dragostea noastră atât de roz cu dantele vintage ştiu voi rămâne iubita ta şi peste douăzeci de ani când vei fi deja impotent sau poate cine ştie acelaşi dandy frustrat cu atenţia veşnic răvăşită printre dantele moi de satin un adevărat moş craciun de pus în vârful bradului şi aruncat apoi la gunoi.
îngeri sub acoperire
uneori îmi imaginez că un înger veghează asupra gândurilor mele perverse are grijă să mi le întrerupă şi să le împiedice transformarea in real life dorinţe pătimaşe aruncă în aer cupluri mature cu obiceiuri infantile noi2 ne întâlnim la un drum de seară în ceaşca bleumarin de cafea să facem dragoste cu toată sinceritatea de care suntem capabili sub plăpumi de nea cuvintele se topesc de parcă dumnezeu nici nu le-ar fi inventat vreodată doar un porumbel alb mai zboară deasupra universului intergalactic se prăbuşesc constelaţii just like that soarele îmi apune în poală all night long ne spunem adio & devenim îngeri sub acoperire cutreierând neîncetat this dirty town of young & restless poets
\"Dragostea e un câine venit din iad\"
Joint me
eliberarea are întodeauna un preţ mult mai mare decât azilul sentimentelor noastre suntem prea bătrâni să iubim dimineaţa cafeaua ne curge pe deşte ni se înnoadă sub limbă cuvintele bolborosim o minciună de-aseară când spuneam te iubesc unui câine la marginea drumului ne-a muşcat ah ne-a muşcat de mâna pe care i-am întins-o zâmbind el lătra a moarte şi frică ne ascundeam prin tomberoane durerea de-a fi încă o dată stăpânii acestei lumi de fantome îndrăgostite de oameni ele nu ştiu da nu ştiu ce gust are carnea prăjită sau untul de arahide ce-l cumperi de la buticul din colţ la chenzină nici ţigările de foi sau rahatul din cozonacul de paşti cu siguranţă vampirii apreciază un joint.
Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte
Déjà-vu
ne-am fi iubit 100 ani cu stimulator cardiac şi fertilizare in vitro am fi avut copii robotizaţi ce ne-ar fi îngrijit ca pe nişte relicve am fi zâmbit prin tubul de oxigen eternului maine soarele ar fi devenit o pată pe obrazul nostru ne-am fi prins mâinile ca nişte paralitici şi ne-am fi prăbuşit aşteptările unul în braţele celuilalt am fi plâns uitându-ne la "tânăr şi neliniştit" apoi am fi încercat să facem dragoste în vârful picioarelor să nu ne audă vecinii de la etajul 99 şi să zică doamne aştia sunt chiar obsedaţi de specii dar cel mai important ar fi fost să ascultăm sonate pe cd toată noaptea în stare de somn veghe sau ebrietate şi să ne publicăm biografia peste 100 ani la humanitas când euro va fi singura monedă de schimb pentru prostituate şi viagra cea mai ieftină aspirină din est
profil radiofonic / Mirela Lungu
MIRELA LUNGU
o maestră a rondelului și sonetului de expresie modernă
Selectie facuta de catre Sorin Olariu
De te-aş sluji precum o sclavă-n pat
De te-aş sluji precum o sclavă-n pat
Şi te-aş slăvi-n cetăţi precum un rege,
Nu vei putea, stăpâne, înţelege
Că eşti vândut. Chiar eu te-am cumpărat!
Nu vreau minciuni, nici glorie, nici fast,
Cuvântul dat mi-e singura avere.
Să mă despart de adevăr nu-mi cere
Şi-n cuib străin ispita s-o adast.
Cu ochii blânzi vei oglindi uimirea
De-a contempla, sub gene lungi, o Evă,
Muşcând din măr şi îmbătat de sevă,
Tu vei gusta din plin dezamăgirea
Unui Adam. Fugit din paradis,
C-un pumn de-arginţi vei măsura un vis!
hai, linge-mi rănile şi ce mai e de lins!
(numai iubirea)
Hai, linge-mi rănile şi ce mai e de lins!
Pe umeri port iubirile marcate,
Mi-e trupul plin de silnice păcate
Şi-n părul meu cu stele verzi a nins…
Tu porţi la gât uimirile-n cravate,
Muşcând din mărul lui Adam – convins
Că eşti, monsieur, cel mai de treabă ins
Pe drumul spre infern unde-s pavate
Doar bunele intenţii. N-am pretins
Să-mi consemnezi, Dieu, certificate
Sau garanţii că vei respinge toate
Flou-Evele. Şi dacă te-au învins
E pentru că… numai iubirea poate
Să fure cardul visagold din jeans!
sunt un miraj
Sunt un miraj, încerci să mă pătrunzi
Cu verbe ascuţite şi feroce,
Dar în fantasme falice te-afunzi.
Ca un copil zbanghiu şi-n plus, precoce,
Ai vrea să scrii pe sânii mei rotunzi
Poveşti neîntâmplate. Eşti veloce,
Sunt un miraj, încerci să mă patrunzi
Cu verbe ascuţite şi feroce.
Tu porţi cătuşe, iar la glezne pfunzi,
Şi-n pantaloni te-nţeapă un mişcoce!
Cât ţi-ar placea pe glezna mea s-o tunzi,
(Îmi tot şopteşte la urechi o voce…)
Sunt un miraj, de vrei să îl patrunzi,
Citeşte-ntâi “Estetika” lu’ Croce!
sursă ,,Curentul'', săptămânal independent de ştiri, analize şi opinii
